Teste pentru verificarea abilităților înalte ale elevilor
TEST RAVEN
Testul Matrici Progresive RAVEN
J. Raven, J. C. Raven, J. H. Court
PREZENTARE GENERALĂ
Testele Matrici Progresive RAVEN sunt probe care măsoară inteligența și sunt utilizate de mai mult de 60 de ani. În acest interval ele au fost continuu revizuite.
Testul inițial Matrici Progresive Standard a fost publicat pentru prima dată în 1938, iar în 1947 a fost urmat de Testul Matrici Progresive Color.
Testele Matrici Progresive Raven pot fi descrise ca ”probe de observație și gândire clară”. Fiecare problemă a testului este ”sursa” unui mod de gândire, iar ordinea în care sunt prezentate problemele oferă un antrenament pe parcurs, de aici denumirea testelor Matrici Progresive.
Prima formă construită, Matrici Progresive Standard, acoperea întreaga gamă de abilități începând de la scorurile mici ale copiilor și acelea ale vârstnicilor până la scorurile mari ale adulților. Pentru a dispersa scorurile și pentru a facilita analiza scorurilor mici, respectiv ale celor mari au fost dezvoltate Matricile Progresive Color și Matricile Progresive Avansate.
Testul Matrici Progresive Color (CPM) este alcătuit din 36 de itemi, organizați în 3 serii, fiecare a câte 12 itemi - A, Ab, B. Acest test a fost construit pentru testarea copiilor și a persoanelor vârstnice.
Poate fi folosit cu succes și în testarea persoanelor care prezintă diferite disfuncții psihice, afazie, paralizii cerebrale, surzenie sau în evaluarea persoanelor cu intelect sublimită, cât și în evaluarea persoanelor cu un intelect peste medie.
Cele trei serii a câte 12 probleme care alcătuiesc Testul CPM sunt aranjate astfel încât permit evaluarea proceselor cognitive ale copiilor mai mici de 11 ani. Cele trei serii oferă persoanei testate 3 modalități de dezvoltare a unei teme de gândire, iar testul ca întreg cu cele 36 de probleme a fost construit pentru evaluarea cât mai exactă a dezvoltării intelectuale.
Itemii testului CPM sunt astfel ordonați încât permit evaluarea dezvoltării mentale până în stadiul în care persoana este suficient de capabilă să realizeze raționament prin analogie și să adopte această modalitate de raționament ca metodă consistentă de inferență.
Copiii mici realizează rareori un raționament prin analogie la fel ca și adulții, iar contextul problemei are o importanță majoră. Ținând cont de aceste constatări este necesară reconsiderarea ”principiilor cogniției” elaborate de Spearman din perspectiva teoriei gestaltiste și construirea problemelor de tipul celor folosite în seria Ab, în care figurile abstracte pot fi percepute ca părți ale unui ”întreg” organizat sau ca entități individuale, orientate corespunzător în câmpul perceptiv al observatorului.
Din datele experimentale care au stat la baza construirii testului CPM, precum și din examinarea problemelor care au o slabă corelație cu testul, pot fi distinse cel puțin cinci nivele calitative în dezvoltarea capacității intelectuale:
- copiii sunt capabili să distingă prima dată figurile identice de cele diferite și apoi pe cele similare de cele nesimilare;
- după o anumită perioadă ei sunt capabili să aprecieze orientarea figurii față de propria persoană sau față de alte obiecte din câmpul perceptiv;
- mai târziu pot compara schimbările analoge apărute în caracteristicile percepute și le adoptă ca metodă logică de raționament;
- ulterior ei sunt capabili să analizeze întregul pe baza părților lui componente sau a ”caracteristicilor” definitorii și pot distinge între ceea ce se dă și ceea ce au adăugat ei;
- în final sunt capabili să perceapă două sau mai multe figuri abstracte ca formând un întreg sau ca o entitate individuală organizată.
Testul Matrici Progresive Standard este alcătuit din cinci serii a câte 12 itemi (seriile A, B, C, D, E). Fiecare serie începe cu câte o problemă cât se poate de simplă și evidentă și dezvoltă o temă în cursul căreia noile probleme devin în mod progresiv tot mai dificile.
Această procedură oferă persoanei evaluate cinci posibilități de a se familiariza cu domeniul și modalitatea de gândire necesară rezolvării problemelor.
Formatul ciclic oferă șansa de a evalua consistența activității intelectuale a persoanei evaluate de-a lungul a cinci modalități de gândire. Testul a fost astfel construit încât să fie suficient de lung pentru a măsura capacitatea maximă de coerență perceptivă și raționament fără a extenua sau incomoda persoana evaluată.
Este cunoscut faptul că termenul de ”inteligență” așa cum este el utilizat de către psihologi, implică o serie de aspecte legate de ereditate și modificabilitate. J. C. Raven și-a propus în cercetările sale, să surprindă influențele mediului și originile genetice ale deficiențelor mentale, oferind într-o serie de publicații, argumente împotriva definirii inteligenței pe baza asumpției de abilitate înnăscută. Prima sarcină pe care și-a propus-o în acest sens a fost să construiască niște teste care să aibă o bună bază teoretică, să fie ușor de interpretat, iar scorurile la acestea să fie foarte puțin dependente de diferențele existente în educație sau în ceea ce privește experiența vestică. A doua sarcină a fost să utilizeze aceste teste în special la persoanele care provin din medii socio-economice similare și din aceleași familii încercând să separe influențele genetice și cele de mediu ale varianței în scoruri. În esență, inteligența reprezintă o caracteristică a grupurilor, culturilor și nu a indivizilor. Pentru a înțelege mai bine esența inteligenței, este necesară o abordare intradisciplinară. Oameni diferiți care vor fi evaluați cu ajutorul Matricilor Progresive Raven vor fi motivați puternic pentru a duce la bun sfârșit realizarea sarcinilor, iar reușita lor va implica abilitatea educativă și alte componente ale competenței.
Informațiile prezentate anterior sunt descrise în manualele Testelor Matrici Progresive Raven. Standardizarea Testului Matrici Progresive Color forma Paralel pe populația din România a fost realizată de un grup de cercetare din cadrul Universității Babeș Bolyai din Cluj Napoca, de la catedrele de Sociologie și Psihologie, studiu supervizat îndeaproape de dr. John Raven.
În cadrul proiectului GIFTED (FOR) YOU, pe platforma e-learning se regăsesc teste standardizate pe populația din România care pot fi utilizate în vederea identificăriii unor abilități înalte ale copiilor cuprinși în următoarele categorii de vârstă: 3-5 ani, 6-8 ani, 9-12 ani, 13-17 ani, cât și ale copiilor cu deficiență de auz, de vedere și cu sindrom Asperger.
SCALA DE INTELIGENȚĂ PENTRU COPII WESCHLER –EDIȚIA A PATRA (WISC – IV)
Scala de inteligență pentru copii Weschler – ediția a patra (WISC – IV) este un instrument clinic, administrat individual, care evaluează abilitatea cognitivă a copiilor cu vârsta cuprinsă între 6 ani și zero luni și 16 ani și 11 luni. Aceasta este o versiune îmbunătățită a Scalei de Inteligență pentru copii Weschler – Ediția a treia ( Weschler III, Weschler,1992), care oferă scoruri ce reprezintă funcționarea intelectuală în domenii cognitive specifice precum și un scor compozit care descrie abilitatea intelectuală generală – coeficientul de inteligență total.
Conținut și descrierea subtestelor
Scala WISC -IV este compusă din 15 subteste : 10 subteste provenind de la scala WISC –III și 5 subteste noi. Subtestele noi sunt Concepte grafice, Secvențe de litere și numere, Matrici, Barare și Raționament verbal.
| Subtestul | Descriere |
| Cuburi | În timp ce vede un model construit sau un desen din Cartea cu itemi, copilul utilizează cuburi alb cu roșu pentru a construi modelul, într-un timp limită. |
| Similarități | Copilului i se prezintă două cuvinte care reprezintă obiecte sau concepte comune și acesta descrie prin ce sunt similare. |
| Memorarea numerelor | Pentru memorarea numerelor în ordinea prezentată, copilul repetă numerele în ordinea în care i-au fost prezentate cu voce tare, de către examinator. Pentru memorarea numerelor în ordine inversă, copilul repetă numerele în ordine inversă celei prezentate de către examinator. |
| Concepte grafice | Copilului i se prezintă două sau trei șiruri de imagini și alege una din fiecare șir pentru a forma un grup cu caracteristici comune. |
| Codare | Copilul copiază simboluri care formează pereche cu forme geometrice simple sau cu numere. Utilizând o cheie, copilul desenează fiecare simbol în forma corespunzătoare, într-un timp limită. |
| Vocabular | Pentru itemii imagistici, copilul numește imaginile prezentate în Cartea cu itemi. Pentru itemii verbali, copilul oferă definiții. |
| Secvențe de litere și numere | Copilului i se citește o secvență de litere și numere, iar el va trebui să-și amintească numerele în ordine crescătoare și literele în ordine alfabetică. |
| Matrici | Copilul privește o matrice incompletă și selectează partea care lipsește din 5 opțiuni de răspuns. |
| Înțelegere | Copilul răspunde la întrebări, bazându-se pe modalitatea în care el înțelege principiile generale și situațiile sociale. |
| Căutare de simboluri | Copilul studiază un grup de simboluri și indică dacă simbolul -țintă/ simbolurile -țintă se potrivesc sau nu cu cele din grupul de simboluri prezentat într-un timp limită. |
| Completare de imagini | Copilul vede o imagine, apoi indică sau spune partea importantă care lipsește, într-un timp limită. |
| Barare | Copilul studiază un aranjament imagistic aleator, apoi structurat și marchează imaginile-țintă într-un timp limită |
| Informații | Copilul răspunde la întrebări care se adresează unei largi palete de cunoștințe generale. |
| Aitmetică | Copilul rezolvă mental o serie de probleme prezentate oral, într-un timp limită. |
| Raționament verbal | Copilul identifică conceptul comun descris printr-o serie de indicii. |
În urma aplicării scalei WISC –IV se obține un coeficient de inteligență total (CIT), care reflectă abilitatea cognitivă generală a copilului. Pot fi derivate 4 scoruri care reprezintă funcționarea copilului în domeniile cognitive mai profunde și anume: Indicele Înțelegerii verbale, Indicele Raționamentului perceptiv, Indicele Memoriei de lucru, Indicele Vitezei de procesare.
Ca instrument psihoeducațional, Scala WISC – IV poate fi utilizată pentru a obține o evaluare comprehensivă despre funcționarea cognitivă. Poate fi utilizată și ca parte a procesului de evaluare, cu scopul identificării supradotării, a dificultăților de învățare și a diferitelor aspecte ale funcționării cognitive. Ca și alte scale Weschler, WISC – IV conține subteste care facilitează măsurarea abilităților cognitive la populațiile cu cerințe educative speciale, incluzând copiii cu deficiență de auz, deficiență de vedere (ambliopie), Sindrom Asperger.
SELF – DIRECTED SERCH (SDS)
Self – Directed Serch (SDS) este mai cunoscut sub denumirea “Testul Holland”. SDS este un chestionar de evaluare a intereselor vocaționale, utilizat pentru consilierea în carieră. Acest test a început să fie utilizat în România din 1994, fiind tradus și aplicat de către Horia Pitariu și anca Costin, împreună cu un mic grup de colaboratori din cadrul Societății de Servicii Informatice. Începând cu anul 2008, testul a fost retradus, unii itemi au fost reformulați și alții chiar înlocuiți. Versiunea actuală a fost aprobată de autorul testului și etalonat pe populația românească.
Evaluarea și clasificarea ocupațională care formează SDS sunt produsul direct al teoriei privind tipurile de personalitate și modelele de mediu descrise în cadrul lucrării ”Alegerile vocaționale: O teorie privind personalitățile vocaționale și mediile de muncă” (Holland, 1992).
Premisele esențiale care stau la baza tipologiei Holland sunt:
- Majoritatea persoanelor pot fi incluse într-una din cele șase tipuri de peronalitate denumite după cum urmează: Realis (R), Investigativ (I), Artistic (A), Social (S), Antreprenorial (E) sau Convențional (C).
- Există șasee tipuri de medii: Realist (R), Investigativ (I), Artistic (A), Social (S), Antreprenorial (E) sau Convențional (C).
- Oamenii caută acele medii care le permit să își manifeste mai bine deprinderile și abilitățile, să își exprime atitudinile și valorile și să își asume probleme și roluri potrivite.
- Comportamentul unei persoane este determinat de interacțiunea dintre tipul său de personlitate și caracteristicile mediului.
- Gradul de congruență (sau potrivire) dintre persoană și ocupație (mediu) poate fi estimat cu ajutorul modelului hexagonal.
- Gradul de consistență al unei persoane sau al unui mediu este definit prin raportarea la modelul hexagonal.
- Gradul de diferențiere al unei persoane sau al unui mediu modifică predicțiile care pot fi extrase din profilul SDS, dintr-un cod ocupațional sau din interacțiunea celor două.
SDS are o aplicabilitate vastă. Testul este utilizat în școlile generale, licee, colegii, centre de adulți, instituții corecționale, centre pentru femei și birouri de recrutare pentru educație profesională, îndrumare vocațională și plasament. În domeniul afacerilor și în industrie, este folosit pentru selecția, plasarea și dezvoltarea personalului.
Testul SDS este structurat pe mai multe domenii astfel:
- Activități (6 scale, fiecare scală cuprinde 11 itemi);
- Competențe (6 scale, fiecare scală cuprinde 11 itemi);
- Ocupații (6 scale, fiecare scală cuprinde 14 itemi);
- Autoevaluări (2 seturi a câte 6 evaluări).
Fiecare dintre tipurile RIASEC este măsurat în cadrul fiecărei secțiuni.
Acest test poate fi aplicat copiilor începând cu vârsta de 13 ani. În cadrul secțiunii ”Activități (ce mi-ar plăcea să fac)” elevii trebuie să bifeze adevărat (A) pentru acele activități care le plac, respectiv fals (F) pentru activitățile care le displac sau le sunt indiferente. Pentru identificarea competențelor, elevii bifează adevărat (A) pentru activitățile pe care știu să le facă competent, respectiv fals (F) pentru activitățile pe care nu le-au făcut niciodată sau nu știu să le facă bine, în cadrul secțiunii ”Competențe ( ce știu să fac)”. Pe parcursul acestui test elevii au posibilitatea să-și exprime sentimentele și atitudinile față de multe tipuri de oupații. În cadrul secțiunii ”Ocupații” bifează ocupațiile care îi interesează sau care îi atrag, respectiv ocupațiile care le displac, pe care le găsesc neinteresante. În ultima parte a testului, persoanele care îl completează au posibilitatea să-și autoevalueze abilitățile, comparativ cu alte persoane de aceeași vârstă; își pot aprecia câ mai corect felul în care se văd.
Testul poate fi aplicat/scorat manual, cât și online.
Lotul de subiecți incluși în cadrul proiectului Gifted for You au posibilitatea, prin intermediul Testului SDS să se cunoască mai bine, să-și identifice/ să conștientizeze aptitudinile pe care le au, pe care ar dori să le dezvolte în vederea unei orientări școlare și profesionale viitoare. De asemenea testul este de un real folos părinților acestor copii, cât și cadrelor didactice care lucrează cu acești elevi pentru a-i ajuta în vederea unei inserții socio-profesionale adecvate. Odată identificate aptitudinile elevilor, meseriile către care ei tind, aceștia pot accesa acel curriculum existent pe platforma proiectului care vine în sprijinul nevoilor personale, pentu a-și dezvolta abilitățile.
Bibliografie: SDS SELF – DIRECTED SEARCH – manual tehnic/ John L. Holland, Barbara Fritzsche, Amy B. Powel, tradus și adapt de Horia Pitariu, Daniela Vercellino, Dragoș Iliescu. București :O.S. România 2009
www.testcentral.roTESTELE TORRANCE DE GÂNDIRE CREATIVĂ (TTCT)
Testele Torrance de Gândire Creativă (TTCT) sunt cele mai celebre instumente utilizate la nivel interanațional pentru măsurarea creativității. Autorul este E. Torrance – supranumit ”Părintele Creativității” datorită celor peste 60 de ani de cercetare în domeniul psihologiei educaționale. El a extins metodele de măsurare a conceptului de creativitate și a oferit pentru multă vreme o nouă bază de pornire a cercetărilor în această sferă. Testele create de el au ajutat la demonstrarea faptului că nivelurile creativității pot fi evaluate și perfecționate prin practică.
În perioada 2007 – 2008 TTCT a fost tradus și etalonat pe populația din România de către o echipă condusă de Dragoș Iliescu, Margareta Dincă și Ioana Panc.
Adaptarea culturală în România
Testele Torrance au două forme:
- Forma verbală – o ipostază în care reacțiile la stimuli sunt culese de la persoanele evaluate sub formă verbală;
- Forma figurală – o ipostază în care reacțiile sunt culese sub formă figurală, în desene.
Pentru fiecare din aceste ipostaze sunt oferite două fome alternative: Forma A și Forma B. Atfel TTCT se regăsesc în patru forme: Formele Figurale A și B, Formele Verbale A și B. Diferențele între forme țin de specificul activităților conținute.
Forma verbală - conține 6 activități:
Activitățile 1 – 3. Întrebați și ghiciți. (Copilul privește un anumit desen.)
- Întrebați (copilul formulează întrebări legate de desen).
- Ghicirea cauzelor (copilul trebuie să spună ce s-a întâmplat înainte de ce se vede în desen).
- Ghicirea consecințelor (ce s-ar întâmpla după...).
Activitatea 4. Îmbunătățirea podusului (este prezentată o jucărie și trebuie date soluții pentru ca să devină mai amuzantă).
Activitatea 5. Utilizări neobișnuite (ale unor obiecte care se aruncă la gunoi în mod obișnuit).
Activitatea 6 – nu a fost inclusă de către autorul testului în ultima formă de testare din grijă față de utilizatori.
Activitatea 7 . Doar presupuneți (o situație de tipul ce s-ar întâmpla dacă...)
Forma figurală
Activitatea 1. Construire de imagini (imaginea care va fi desenată trebuie să conțină imaginea tipărită și să aibă un titlu).
Activitatea 2. Completare de imagini (schițarea unor obiecte neobișnuite care să urmeze regula de la Activitatea 1, pentru 10 cazuri distincte).
Activitatea 3. Linii sau cercuri (30 de astfel de itemi, la care trebuie aplicate regulile de la Activitatea 1).
TTCT identifică nivelul abilităților de gândire creativă. Torrance susține că un nivel înalt de dezvoltare a acestor abilități sporesc șansele ca subiectul să se comporte creativ.
Sarcinile din TTCT:
- sunt generate pe baza unor analogii cu solicitări realiste, din viața cotidiană, care activează gândirea creativă și care fac posibile situațiile recunoscute în general drept ”iluminări” creative;
- sunt mai complexe și necesită de aceea proceduri complexe de scorare, pentru a identifica abilitățile utilizate în generarea răspunsurilor la aceste sarcini;
- sunt special gândite pentru a genera un anumit tip de motivație;
- autorul a încercat să transmită în instrucțiuni o invitație la joc și să crească entuziasmul participanților la testare.
- TTCT se poate aplica copiilor începând cu vârsta preșcolară, procedurile și condițiile de testare adoptate de TTCT fiind optime.
Bibliografie:
Testele Torrance de Gândire Creativă - Manual tehnic și normativ / Paul E. Torrance, adaptare: Dragoș Iliescu, Ioana Panc. Editura Sinapsis, 2008
www.testcentral.ro